TURISM

Pastele la romani
Text: Adina BARANOVSCHI Foto: Bogdan BARANOVSCHI

Multe sunt obiceiurile practicate de romani cu ocazia sarbatorilor traditionale. Daca la orase lumea e preocupata mai ales de latura comerciala, de achizitia cat mai multor produse si cadouri pentru cei dragi, la tara aspectul religios e cel care predomina, iar cateva dintre ritualurile arhaice sunt si astazi reinviate. Desi in multe zone rurale de la noi sunt efectuate asemenea ritualuri pascale, probabil cele mai multe datini legate de Paste sunt in Bucovina si in Maramures.

Pastele in Bucovina
Sub titulatura “Pastele in Bucovina”, se desfasoara in fiecare an un vast proiect coordonat
de Ministerul Turismului, in colaborare cu autoritatile locale sucevene, care au angrenat majoritatea localitatilor bucovinene de renume - Vatra Dornei, Gura Humorului, Voronet, Sucevita, Vatra Moldovitei, Putna, Vama, Marginea, Radauti s.a. - in sarbatorirea Sfintelor sarbatori pascale, imbinand piosenia de la biserici si manastiri cu relaxarea intr-un cadru natural deosebit. Numai aici se poate vedea pe o arie larga executarea mestesugului denumit “impistritul” oualor, al vopsirii si impodobirii lor cu vechi motive populare: soarele, spicul, coarnele berbecului, fierul plugului, furca, frunza de stejar, alaturi de simbolul crucii. Cine vrea sa fie martorul unui asemenea moment trebuie sa participe la Festivalul Oualor Incondeiate, unic in Romania, care se desfasoara in fiecare an in Ciocanesti, o comuna-muzeu de pe malul Bistritei Aurii, cu case decorate cu motive populare, risipita pe delusoare, dar intinzandu-se si pe multi kilometri de-a lungul soselei ce face legatura intre Bucovina si Maramures, pe DN 18 care duce spre Carlibaba si Borsa, situata in Obcinile bucovinene, la aprox. 20 km de Vatra Dornei si 8 km de Iacobeni. Aici se intrec o multime de mesteri si artisti populari in a decora si a picta cat mai fantezist oua de toate marimile (de la banalele oua de gaina, rata si gasca pana la cele de strut si prepelita), vopsite in tonuri vii, decorate cu variate motive geometrice sau impodobite cu margele - toate intr-o combinatie coloristica uimitoare. Cu siguranta, turistii vor fi incantati de acest inedit concurs, dar vor fi de-a dreptul fermecati de parada la care defileaza oameni calari imbracati in costume populare, insotiti de trambitasi, buciumasi, gornisti, tulnicari si tulnicarese intrecandu-se in maiestrie, precum si de “Oul urias” adus intr-un car si devenit emblema Festivalului si a comunei, un ou pe care a fost pictat chipul lui Stefan cel Mare, precum si alte exponate atipice purtate in alai. Dintre toate manifestarile specifice Pastelui, aceasta este cea mai inchegata si mai bine organizata, punand in valoare specificul acestei regiuni, cu mestesuguri si preparate autentice. Cine vrea sa vada adunate laolalta oua-unicat, realizate cu multa migala si intr-o fantezie de invidiat, trebuie sa ajunga la Moldovita, la muzeul artistei Lucia Condrea, ce contine peste 2000 de oua incondeiate de o creatoare recunoscuta pe plan international, laureata a mai multor concursuri de gen. Intreaga tara a Dornelor, cu salba de asezari rustice - Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Saru Dornei, Dornisoara, Fundu Moldovei, Iacobeni, Mestecanis, Carlibaba, Brodina, Poiana Stampei, Stulpicani - este preferata de multi turisti, atrasi deopotriva de plaiurile molcome, dar si de bucataria moldoveneasca, de preparatele traditionale cu produse din gospodaria proprie. In ciuda crizei si a preturilor ridicate, merita sa faceti un sejur de Paste, fie venind pe cont propriu, fie achizitionand un pachet turistic de Sarbatori.

Oferte de Pasti
3 nopti cazare + 2 mese/zi + masa festiva = de la 550 lei/persoana/sejur
3 nopti cazare + 3 mese/zi + masa festiva = de la 650 lei/persoana/sejur


Masa festiva cu mancaruri traditionale din meniul bucovinean: pastrav de munte in cobza de cetina de brad, preparate afumate in gospodarie (carnati, chisca, sunca, pastrama), ciorba de carne de miel sau radauteana, sarmale, drob de miel, hribi cu smantana, tochitura bucovineana, fripturi la gratar/ceaun/cuptor, cozonac cu nuca, placinte poale-n brau, bauturi preparate in casa (afinata, visinata, vin, tuica) etc.

Obiceiuri arhaice de Paste in Bucovina
Fetele urca in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Paste, ca sa fie frumoase tot anul si pentru ca feciorii sa vina la ele asa cum alearga oamenii la Inviere, cand se trag clopotele la biserica. Se obisnuieste ca, in zorii zilei de duminica, toti credinciosii sa iasa in curtea bisericii, sa se aseze in forma de cerc, purtand lumanari aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Paste se continua in familie. Inainte de a incepe degustarea bucatelor, fiecare membru al familiei se “spala” pe fata cu un ou rosu, pentru a fi sanatos si rosu ca oul, se spala apoi cu bani, pentru a nu avea paguba tot anul, iar la urma, cu flori, pentru a ramane frumosi ca ele. De Paste, in satele si comunele bucovinene, se pregatesc diferite dulciuri, intre care “Babele”, o prajitura facuta din cozonac, cu umplutura din nuca, rahat si stafide, ce se toarna in forme speciale si e dusa la slujba de Inviere. Dupa terminarea acesteia, credinciosii merg la cimitir, cu lumanarile aprinse, pentru a aduce lumina celor dragi, plecati la viata vesnica. Traditia din noaptea de Paste e continuata prin participarea la slujba de la ora 4 dimineata. Preotul sfinteste bucatele din cosul pascal, din care nu lipsesc aceste “Babe”. De asemenea, sunt sfintite pachetele ce vor fi impartite celor saraci.

 


Pastele in Maramures
Daca turul bisericilor pictate din Bucovina este o ruta aleasa frecvent de turisti pentru Sarbatorile pascale, mai ales ca acestea se gasesc intr-un tinut fabulos, in care legendele si miturile inca mai dainuie in memoria oamenilor si a locurilor, ei pot trece pasul Prislop (DN 18, prin Carlibaba) pentru a ajunge intr-o zona la fel de miraculoasa. Maramuresul istoric este o destinatie ideala in orice anotimp, aici gasindu-se cele mai multe atractii, de la bisericile de lemn, monumente UNESCO, la celebrele porti sculptate si muzee amenajate in gospodariile localnicilor.
Sunt vestite in toata lumea bisericile care prezinta toate aceleasi caracteristici singulare (turle-clopotnita inalte sub forma de sageata, prevazute cu foisoare in cele patru zari, cu interioare pictate in stil popular arhaic direct pe lemn sau pe panza lipita de tencuiala, ale caror structuri sunt imbinate fara folosirea cuielor metalice), dupa cum sunt faimoase celebrele porti sculptate cu motive ornamentale tipice (franghia rasucita, pomul vietii, fagurele, rozeta solara etc.), capodopere ale artei populare romanesti.
Obiceiurile practicate aici de Paste, desi nu la fel de numeroase ca in Bucovina, fac deliciul vizitatorilor. Mai ales in Sighetu Marmatiei, apoi la Sapanta (unde se afla vestitul Cimitir vesel, un inedit ansamblu funerar cu cruci de lemn pictate in culori vii, insotite de epitafuri hazlii din care se deduc viata raposatului, ocupatia, stilul sau de trai, caracterul si metehnele acestuia), pe Valea Izei si prin imprejurimi (unde se gasesc o multime de biserici vechi de lemn - Barsana, Rozavlea, Sieu, Botiza, Poienile Izei, Bogdan Voda, Ieud, Dragomiresti, Saliste, Sacel), in tinutul vailor Marei si Cosaului (cu vestitele biserici din Budesti, Desesti, Surdesti, Plopis ori localitatile Berbesti, Harnicesti, Mara cu renumitele porti sculptate) se mai pastreaza datini de demult. Cateva dintre acestea sunt specifice zonei: udatul cu apa (fetele si baietii se stropesc reciproc pentru a-si mentine fertilitatea), suirea oilor la stana (asa-numitul “Ruptu sterpelor” sau scoaterea “in hotar”), trasul cu arma (cu carbid, toata Saptamana Patimilor, pentru ca mormantul lui Iisus sa fie pazit, iar El sa Invieze). Altele sunt comune altor zone etnografice: pregatirea painilor din aluat, pomenirea mortilor in Sambata Mare, spalatul dintr-un vas cu apa in care s-au pus un ou rosu si un ban etc. Este regula generala purtarea costumului popular de Paste, mai ales la biserica (in caz contrar, respective persoana e considerata saraca).
Cei mai multi turisti care poposesc pe taram maramuresean sunt atrasi de locurile salbatice de pe Valea Vaserului (unde circula mocanita - trenuletul tras de o locomotiva cu aburi care circula pe o linie ingusta, cale de o zi, pe un traseu de 50 km, spectaculos prin salbaticia sa, strabatand doar mici catune cu cantoane silvice, neexistand sate prin defileele impadurite), din muntii Rodnei, Tiblesului si Gutaiului, dar si de asezarile rustice de un farmec aparte de pe Valea Viseului (Ruscova, Poienile de sub Munte, Leordina, Petrova, Bistra, Rona de Sus si Rona de Jos) ori de facilitatile din statiunile cunoscute (Borsa, Ocna Sugatag, Izvoarele, Mogosa).

Oferte de Pasti
3 zile in Maramures: 330 lei, 390 lei /persoana,cazare plus demipensiune
4 zile in Maramures: 600 lei /persoana, cazare plus demipensiune
Meniu maramuresean: oua rosii, carnati, sunca, friptura de miel, cozonac, pasca, vin, horinca

Obiceiuri arhaice de Paste in Maramures
Un ritual vechi de sorginte pagana este asanumita “Hutata”, in trecut practicat la scara larga in regiune, azi persistand numai la Borsa. Hutata era construita din stalpi inalti de lemn, de 8-10 metri, de care se legau un vartej si un scaun, fiind un fel de leagan de mari dimensiuni destinat tinerilor, pe care acestia se dadeau numai in picioare, facandu-si vant pentru a se roti - aluzie clara la actul sexual, imitandu-se miscarile amoroase. Se mai obisnuieste ritualul “fugii cu pasca”: dupa iesirea de la biserica, feciorii si fetele alearga acasa in goana, sperand ca, daca vor ajunge primii, se vor casatori in acel an.
La fel, cel care ajunge primul acasa cu bucatele sfintite va fi primul la toate si cel mai harnic la treburile campului, in gospodarie. A treia zi de Paste are loc “Ziua tarinii”, o sarbatoare veche ce se tine pentru a pazi satenii de dezastre naturale (furtuni cu fulgere si inundatii, seceta).
De asemenea, cojile de oua sfintite nu se arunca la gunoi sau la animale, ci vor fi arse sau ingropate in pamant, ca semn de belsug.

UTILE
 
sus